Realizăm cercetări, studii, propuneri de politici publice care susțin dezvoltarea și modernizarea învățământului agricol.
Studii, rapoarte și ateliere
• Organizarea stagiilor de practica la operatorii economici în învățământul agricol din România
Doar circa 3.400 de elevi ai liceelor agricole au participat în perioada 2020-2022 la stagii de practică în cadrul unor parteneriate cu companii private, un număr mic raportat la un total de circa 16.000 de elevi cât are, în medie, o promoție anuală la nivelul întregului învățământ preuniversitar cu profil agricol și conex din România. Datele sunt prezentate în raportul „Organizarea stagiilor de pregătire practică la operatorii economici în învățământul agricol din România”, realizat de compania Kynetec, lider mondial în cercetare de piață agricolă și veterinară, la comanda Centrului Român de Politici Europene, în cadrul programului ”Creștem prin Educație Agricolă”. Studiul a fost realizat pe baza unui sondaj la care au răspuns 52 dintre cele 57 de licee și colegii cu profil preponderent agricol care funcționau în România în 2022, precum și 305 companii.
Raportul integral poate fi consultat aici.
• De ce avem nevoie de învățare la locul de muncă în învățământul profesional și tehnic românesc?
Raportul își propune să descrie în linii mari modul în care învățarea la locul de muncă a fost integrată în sistemele de educație și formare profesională pe plan internațional, cu ce rezultate, explicitează diversele modele ÎLM în țările europene și apoi se apleacă asupra cadrului de reglementare și politici publice în acest domeniu din România. Studiul prezintă cele mai relevante statistici vizavi de ÎLM și apoi descrie demersurile consorțiului „Creștem prin Educație Agricolă” de a oferi experiențe de lucru în fermă reală.
Raportul integral poate fi consultat aici.
• Food Hub-ul: Model alternativ pentru dezvoltarea fermelor mici și mijlocii în România
Raportul analizează implementarea proiectului pilot de dezvoltare a food hub-urilor în România în perioada 2017-2021 – evoluție și principalele rezultate, pornind de la abordările acestuimodel în SUA, respectiv Europa. Deși fiecare entitate are un model de business propriu, toate food hub-urile din program împărtășesc un set de elemente și o viziune comună, circumscrisă misiunii de a genera dezvoltare economică locală. Cele patru food hub-uri vând agregat peste 4000 de produse furnizate de către 342 de fermieri locali și au 14 angajați. Veniturile lor au crescut anual, iar cifra de afaceri cumulată a fost de 650.000 USD la finalul anului 2020.
Raportul integral poate fi consultat aici.
• Studiu privind motivațiile, experiențele și intențiile elevilor din ani terminali ai liceelor și școlilor profesionale cu profil preponderent agricol
Raportul prezintă rezultatele unui studiu sociologic realizat de Centrul Român de Politici Europene pe tema experienței elevilor din anii terminali ai liceelor tehnologice și școlilor profesionale preponderent agricole.
Raportul integral poate fi consultat aici.
Raportul își propune prezentarea rezultatelor cercetării adresate celor 57 de licee preponderent agricole, care a avut ca obiectiv identificarea experiențelor și nevoilor acestor licee în domeniile esențiale ale ”vieții” lor, precum: investiții, toată sfera care cuprinde experiența educațională practică a elevului – practica de specialitate, educație antreprenorială, vizite de studiu, – precum și promovarea ofertei educaționale, esențială pentru supraviețuirea acestor școli și lansarea unor recomandări de potențiale scheme de finanțare prin programe europene post-2020, în concordanță cu nevoile identificate în prealabil.
Raportul integral poate fi consultat aici.
• Evoluția sectorului cooperativelor agricole din România (2017-2020)
Raportul cuprinde două cercetări: Radiografia sectorului cooperativelor agricole în 2020 și Susținerea cooperativelor agricole prin intermediul strategiilor GAL 2014-2020.
Pentru mai multe date și analize, vă invităm să consultați întregul raport aici.
,
• Cum asigurăm securitatea alimentară a României pe timp de pandemie. Rolul fermelor mici și mijlocii
Raportul descrie la cald situația din agricultură în perioada de după insitituirea stării de urgență, cu un focus special pe provocările întâmpinate de micii fermieri din două sectoare nevralgice – legume și fructe, lapte -, explicitează rolul formelor asociative în sprijinirea fermierilor de a se adapta noilor constrângeri și realități, analizează succint măsurile de sprijin luate de autorități, prezintă câteva modele de sprijin pentru micii fermieri și comunitățile rurale din alte țări europene și, mai ales, propune măsuri urgente de realocare a banilor europeni destinați dezvoltării rurale pentru a salva și canaliza spre desfacere producția micilor fermieri.
Raportul integral poate fi consultat aici.
• Consultanța agricolă în România. Evoluție și propuneri de politici publice
Acest studiu își propune, într-o primă etapă, să realizeze o radiografie a sistemului de consultanță agricolă din România, pornind de la principalele modificări legislative în evoluția sa post-decembristă, până la actuala structură organizațională. În acest moment, sistemul de consultanță agricolă din România este compus din sistemul public – compartiment de consultanță în cadrul celor 41 de direcții pentru agricultură județene (coordonate tehnic și metodologic de MADR), 280 de centre comunale de asistență tehnică în cadrul primăriilor, dar și din 14 Camere Agricole private, ale fermierilor, în 14 județe (dar care nu sunt funcționale în practică, conform experților intervievați pentru studiu).
Raportul integral poate fi consultat aici.
Agricultura viitorului, așa cum sugerează conceptul, implică folosirea tehnologiei pentru a contribui în
raționalizarea resurselor. Așadar, am considerat potrivit ca primul atelier în cadrul componentei
educaționale Agricultura 4.0 a programului „Creștem prin Educație Agricolă” să fie chiar despre
tehnologie și inovare.
Găsiți aici câteva resurse oficiale pe această temă.
Datorită rolului important pe care agricultura îl deține, ca sursă principală a hranei noastre, a fost identificată nevoia de adaptare a impactului său asupra mediului înconjurător. Treptat, au fost promovate practici sustenabile prin care obținrea de produse alimentare este în corelație cu bunăstarea mediului. Toate aceste practici sunt denumite, generic, ca agricultură ecologică.
Scopul acestui atelier este de a introduce în dezbatere tainele acestei practici agricole. 
Găsiți aici câteva resurse oficiale pe această temă.
În ciuda faptului că noțiunea de „cooperativă agricolă” trage după sine imaginea regimului comunist, exemplele de bune practici din alte state dezvoltate, precum Olanda, Finlanda, Italia sau Franța ne demonstrează că acest model de afacere este foarte avantajos și cu totul independent de un regim politic.
Al treilea atelier din cadrul componentei educaționale Agricultura 4.0 a programului „Creștem prin Educație Agricolă” are ca scop dezbaterea importanței cooperativelor agricole în dezvoltarea sustenabilă a economiei și în succesul tinerilor fermieri, dar și descoperirea exemplelor de bune practici din România.
Găsiți aici câteva resurse oficiale pe această temă.