Se estimează că până în anul 2050 populația globului va atinge aproape 10 miliarde de locuitori. Nevoia de hrană va crește cu 60 -70% în timp ce capacitatea de producție va fi limitată de factori naturali. Degradarea solurilor, diminuarea și poluarea surselor de apă, schimbările climatice, creșterea emisiilor de gaze cu efect de seră se întâmplă sub ochii noștri într-un ritm care depășește cu mult capacitatea de regenerare a naturii.
Cum 3 cm de sol se formează în 1000 de ani și planeta Marte este înca departe, omenirea trebuie să gaseasca rapid soluții pentru a se hrăni fără a compromite Planeta și șansele generațiilor viitoare.
Agricultura durabilă
În ultimii 50 ani tehnologiile, mecanizarea, irigațiile, consumul sporit de chimicale în tandem cu introducerea de noi soiuri și hibrizi au condus la o creștere fără precedent a productivității și a producțiilor agricole, așa numita ”Revoluție verde”.
Însă ”Revoluția verde” a avut și o parte intunecată: pe lângă efectele pozitive, agricultura intensivă a condus la degradarea solului, contaminarea apelor, sărăcirea florei și a faunei și a condus la declinul fermelor de familie și degradarea comunităților rurale.
Născută acum doua decenii mișcarea agriculturii durabile aduce în discuție rolul social, economic și de protejare a mediului și al agriculturii.
Principiul agriculturii durabile este de a asigura nevoile alimentare și textile ale societății actuale fără a compromite șansa generațiilor viitoare. Ea integreaza 3 obiective: mediu înconjurător sănătos, profitabilitate economică și echitate socială și economică.
Agricultura durabilă necesită o perspectivă sistemică și de interconectare plecând de la ferma individuală la ecosistemul local, comunitate și Planetă. Abordarea sistemică implică de asemenea eforturi interdisciplinare de cercetare și educație. Tranziția către agricultura durabila este repsonsabilitatea fiecăruia: fermieri, procesatori, guvernanți, comercianți și consumatori.
Agricultura 4.0 - brațul tehnologic al agriculturii durabile
Creșterea producției agricole folosind mai puține resurse și într-un mod care protejează mediul depinde de știință și tehnologie.
Progresele obținute în dezvoltarea inteligenței artificiale și a altor tehnologii avansate au capacitatea de a amplifica volumul producției și randamentul fermelor la scară planetară. În ultimii ani, termeni precum “agricultura de precizie”, “agricultura inteligentă (smart farming)” și “agricultura digitală” au devenit o obișnuință în discursul specialiștilor și a media avansându-se ideea celei de-a patra revoluții în agricultură.
Prima revoluție sau începutul agriculturii datează de acum 10.000 de ani de când oamenii au început să cultive plante și au domesticit animalele. A doua revoluție a fost generată de reorganizarea terenurilor agricole în secolul al VII-lea, introducerea de tehnici noi precum rotația culturilor și selecția de soiuri și rase pe baze științifice. Îngrășămintele chimice și pesticidele, aplicațiile geneticii și utilajele agricole de mare putere au generat cea de-a treia revoluție – ”Revolutia verde” în anii 1950 și 1960.
A patra revoluție în agricultură – Agricultura 4.0 – folosește tehnologiile de vârf – senzori, roboți, sateliți și drone – pentru a genera și procesa un volum uriaș de date accesibile prin dispozitive mobile și diverse platforme. Analiza acestor date conduce la luarea celor mai bune decizii în locul și la timpul potrivit crescând semnificativ eficiența activităților agricole care necesită în mod normal, supraveghere și control permanent.
Un robot agricol (agrobot) poate executa o gamă largă de sarcini: eliminarea buruienilor, monitorizarea bolilor și dăunătorilor, mulsul animalelor sau recoltarea fructelor și a legumelor. În plus roboții agricoli înlesnesc practicile agricole durabile prin gestionarea cu precizie a îngrășămintelor și aplicarea selectivă a pesticidelor. Astfel consumul de inputuri se reduce semnificativ cu impact pozitiv asupra calității producției, costurilor și a mediului.
Preluarea de către roboți a unor munci grele este o soluție pentru fermele și zonele unde forța de muncă este limitată. Lipsa forței de muncă devine acută la recoltare mai ales în plantațiile de fructe și legume iar roboții pot acoperi aceasta nevoie reducându-se astfel costurile cu forța de muncă. În plus, roboții pot lucra perioade lungi de timp neavând limitările – fizice și legale – ale oamenilor. Există chiar modele care culeg selectiv fructele sau legumele în funcție de gradul de coacere. Fiind mai ușori decât utilajele agricole convenționale (tractoare și echipamente pentru ierbicidare, fertilizare sau recoltare) roboții pot atenua problemele asociate cu compactarea solurilor și pot acționa pe suprafețe inaccesibile utilajelor mari (plantații de viță de vie în pantă sau soluri umede).
Se consideră ca Agricultura 4.0 va genera îmbunătățiri la scara planetară: mărirea productivității și eficienței sistemelor de producție agricolă și alimentară, creșterea cantității, calității și accesabilității produselor agricole, adaptarea producției la schimbările climatice, reducerea risipei alimentare, optimizarea folosirii resurselor naturale într-un mod durabil, și, în consecință, reducerea impactului asupra mediului înconjurator.
Implementarea acestor tehnologii implică multiple provocări: prețul – roboții nu sunt ieftini! – , infrastructura IT, adaptarea fermelor la noi modele de operare, service și întreținere și în primul rând capacitatea oamenilor de înțelegere și adoptare a noilor tehnologii.
Cei mai multi fermieri nu au capacitatea să lucreze cu sateliți sau să înțeleagă cum funcționează un robot. Un bun agronom nu este neaparat și un expert în tehnologii digitale și automatizări, și același lucru se aplică și personalului instituțiilor de profil. Prin urmare transferul de cunoștințe și formarea de competențe în noile tehnologii este esențială pentru toți actorii implicați în agricultură și producerea de alimente, de la guvernanți până la specialiști, fermieri, tehnicieni, consultanți în agricultură.
Este important să pregătim tinerii pentru agricultura 4.0 familiarizându-i cu noile tehnologii încă din liceu (de altfel robotica și programarea sunt în curiculla de liceu în multe țări). Aplicațiile super-tehnologiilor vor atrage tineri cu idei, mai bine pregătiți din punct de vedere tehnic către agricultură.
Dezvoltarea Agriculturii 4.0 va crea noi oportunități care pot atrage tinerii antreprenori în acest sector, soluționând unele dintre cauzele migrației rural-urban.